Infiltratii in gospodarii, suspiciuni de dezastru tehnic si riscuri majore
Pământul a început să cedeze sub presiunea apei, iar semnalul de alarmă s-a transformat rapid într-un scenariu de criză pentru locuitorii din municipiul Piatra-Neamț. În jurul orei 18:15, un apel disperat la 112 a alertat autoritățile: apa din canalul de fugă din cartierul Vânători își face drum direct prin curțile oamenilor.
Echipajele Detașamentului de Pompieri Piatra-Neamț s-au deplasat de urgență la fața locului pentru recunoaștere și monitorizare, însă dimensiunea tehnică a problemei depășește posibilitățile de intervenție ale salvatorilor. Pompierii s-au văzut neputincioși în fața dezastrului din teren: pânza freatică și infiltrațiile masive nu permit utilizarea motopompelor, neexistând o acumulare izolată de apă ce poate fi evacuată rapid. Reprezentanții Hidroelectrica au fost chemați de urgență pentru a încerca limitarea dezastrului și oprirea ieșirii apei la suprafață. Situația, semnalată extrem de gravă încă din seara precedentă, amenință să se transforme într-o catastrofă hidrotehnică de proporții.
Miza de 60 de milioane de lei: O bombă cu ceas placată cu beton spart
Grămezi de beton spart abandonedate la marginea taluzului, reclamații disperate ale subcontractanților neplătiți și suspiciuni majore privind calitatea betonului folosit. La doar câteva zile de la repunerea apei în canalul Vânători, structura cedează dramatic, ridicând întrebări critice care nu mai pot fi îngropate sub explicații oficiale vagi. Vorbim despre o infrastructură hidrotehnică critică pentru siguranța energetică și despre un contract uriaș, de zeci de milioane de lei, unde fiecare eroare de execuție se poate plăti cu inundații devastatoare.
Contractul pentru modernizarea și punerea în siguranță a canalului de aducțiune CHE Vânători a fost atribuit de Hidroelectrica către Construcții Hidrotehnice SA Iași la 22 aprilie 2024. Proiectul indică o valoare uriașă, de 59.061.936,74 lei (fără TVA), cu o durată de execuție de 36 de luni. Cu toate acestea, dincolo de cifrele oficiale se ascund vulnerabilități financiare și tehnice extreme.
Gigantul cu picioare de lut: Datorii uriașe și umbra insolvenței
Datele de la Bursa de Valori București arată că principalul acționar al firmei de construcții este Mihai Lupu (42,4481%). Însă radiografia financiară a constructorului înainte de preluarea proiectului arată că șantierul a fost expus unui risc financiar masiv încă de la prima lopată de pământ.
La începutul anului 2024, firma intra în proiectul de la Vânători îngropată în datorii totale de aproximativ 22 de milioane de lei (17,71 milioane de lei pe termen scurt și 4,29 milioane de lei pe termen lung), având disponibilități bănești penibile de doar 107.000 de lei. Mai mult, rapoartele din august 2026 confirmă existența unei eșalonări fiscale încă din 2023. Deși legea achizițiilor sectoriale a permis participarea societății la licitație, se ridică o întrebare crucială pentru beneficiar: cum a evaluat Hidroelectrica capacitatea reală a acestei firme de a gestiona un proiect de o asemenea amploare fără a intra în colaps?
Șantierul disperării: Subcontractanți neplătiți și blocaj financiar total
Presiunea financiară s-a răsfrânt direct asupra celor care executau lucrările de teren. Potrivit sesizărilor primite de redacție, subcontractanții s-au aflat la un pas de sistarea completă a activității, reclamând că nu au fost plătiți și că au ajuns în imposibilitatea de a le mai asigura cazarea muncitorilor.
În septembrie 2026, dezastrul financiar a luat o formă oficială: Construcții Hidrotehnice SA a raportat la Bursă existența unei cereri de deschidere a procedurii de insolvență la Tribunalul Iași. Deși compania a susținut că este vorba despre o creanță comercială contestată și că rămâne solvabilă, efectele de pe teren indică o criză acută de resurse care s-a reflectat direct în calitatea și ritmul lucrărilor.
Deșeuri la marginea prăpăsticului: Ce ascund mormanele de beton?
Imaginea de pe șantier este una dezolantă și periculoasă. Fotografiile din teren arată mormane masive de beton spart depozitate direct pe teren deschis, la baza unui taluz, dincolo de gardul de protecție.
Există un pericol iminent de mediu și de siguranță: este această depozitare una temporară și autorizată în organizarea de șantier sau avem de-a face cu o abandonare ilegală a deșeurilor din construcții? Garda de Mediu are obligația urgentă de a interveni și de a clarifica dacă s-a încălcat legislația, mai ales într-o zonă sensibilă din punct de vedere hidrotehnic.
Suspiciuni de sabotaj calitativ: Materiale inferioare și riscul unei erori fatale
Cea mai gravă acuzație care planează asupra proiectului vizează calitatea structurii de rezistență. Există suspiciuni majore că s-a utilizat un beton de o clasă mult inferioară celei prevăzute în proiectul tehnic. Într-o construcție hidrotehnică supusă unei presiuni constante a apei, o astfel de abatere reprezintă o rețetă sigură pentru dezastru.
Evenimentele din luna octombrie confirmă cel mai negru scenariu:
- 5 octombrie: Apa este reintrodusă în canal.
- 7 octombrie: Primele infiltrații majore își fac apariția, amenințând gospodăriile din zonă.
- 11 octombrie: Se solicită în regim de urgență aprobările pentru retragerea apei și demararea unor remedieri critice.
Lipsa unei concluzii publice din partea Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) sporește starea de incertitudine. Dacă verificările tehnice vor confirma că s-au folosit materiale neconforme sau că s-au decontat lucrări executate defectuos, cazul trebuie să treacă de urgență în atenția organelor de cercetare penală.
Cine va plăti nota de plată a unui posibil dezastru?
Situația a mobilizat la nivel local o serie de autorități – prefectul, echipajele ISU, reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor și ai Hidroelectrica, fiind necesară chiar și intervenția scafandrilor pentru evaluarea avariilor subacvatice. Cu toate acestea, explicațiile oficiale evităm în continuare miezul problemei.
Hidroelectrica, în calitate de beneficiar al unei investiții de 60 de milioane de lei, trebuie să ofere răspunsuri clare:
- Ce lucrări au fost recepționate și ce sume au fost decontate până în prezent?
- Care este cauza tehnică exactă a infiltrațiilor și cine va suporta costurile refacerii?
- Care sunt concluziile oficiale ale ISC și ale Gărzii de Mediu?
A repara în grabă fără a stabili vinovații înseamnă a șterge probele unei posibile neglijențe de proporții. În fața unui pericol real pentru comunitate, tăcerea instituțională nu mai este o opțiune.
